Arta ca o reprezentare sau Mimesisul.

  Platon a dezvoltat mai întâi ideea artei ca ,,mimesis" care, in limba greacă, înseamnă copierea sau imitație. Din acest motiv, sensul principal al artei a fost, timp de secole, definit ca reprezentarea sau replicarea ceva ce este frumos sau semnificativ.

  Definiție de ,, artă bună" , a avut un impact profund asupra artiștilor moderni şi contemporani; aşa cum scrie Gordon Graham, "Aceasta conduce pe oameni să plaseze o mare valoare pe portrete foarte realiste cum ar fi cele de: Leonardo da Vinci, Michelangelo Rubens, Velásquez, si asa mai departe si de a ridica intrebări cu privire la valoarea artei moderne" distorsiunile cubiste ale lui Picasso cifrele suprarealiste ale lui Joan Miro, rezumatele Kandinsky sau picturile , acțiune" de Jackson Pollock. In timp ce arta reprezentatională încă mal există astăzi, nu mai este singura măsură a valorii.

 Arta ca expresie a conținut emoțional.

  Expresia a devenít importantă în timpul miscării romantice cu opere de artă care exprimă un sentiment clar, la fel ca in sublimul sau dramatic. Reactiile publicului a fost important, pentru lucrarea a fost destinată să evoce un răspuns emotional.

 Arta ca forma.

  Immanuel Kant (1724-1804) a fost unul dintre cei mai influenti dintre primii teoreticieni spre sfärsitul secolului al 18 - lea. El credea că arta nu ar trebui să aibă un concept ci ar trebui să fie judecat numai pe calitățile sale formale deoarece continutul unei opere de nu este de interes estetic. formale a devenit deosebit de important atunci când arta a devenit mai abstractă în secolul 20, precum şi principiile de artă si design (echilibru, ritm, armonie, unitate) au fost folosite pentru a defini si de a evalua arta.

 Intrebarea ,ce este arta?" e pusă de secole şi are diferite interprettri sau găseşte diferite răspunsuri însă ceea ce trăim noi în secoul 21 în scena de artă presupune de fapt o mutatie extraordinară prin noile mijloace, prin noile tehnic care au apărut, şi mă referi aici de la fotografie încoace, la film, la internet in ziua de azi, la toate formele de comunicare multimedia. Si atunci aceste imagini pe care eu le compun si ele sint intr-un fel reduse la semn, la literă, iar esența, pină la urmă, când percepi o operă de artă, se bazează pe perceperea semnului, pe perceperea de gol/plin, sau pe perceperea de formă/non-formă, pe pereceperea de culoare/non-culoare…"

 Un spatiu între două cuvinte are o semnificație anume, nu este doar o tăcere…
 A şi apropo era să uit: «Poftă bună!»